20 mar. 2015

De ureche muzicala,,

Ca bine zici !!! prietene ...dar ai reusit sa ma enervezi ...!!
Nu ca sunt eu unul cu ureche cu filigran la rock si Toy machine ar canta gros pentru timpanul meu , nu ca m-ar interesa pe ce motive culturale au aruncat cu traistile de bani carmuitorii Marza, Ilie sau Flutur si nici ca as fi invidios pe "Tatal si fiul" ca ar plesni de talent , fiecare dupa posoibilirtatile sale , nimic din motoivele astea .
Adevaratu;l motiv care mi-a palit sistemul nervos este faptul ca prin articolul lu' matale neicusorule, mi-ai amintit asa ca o chestie revelata aparitia acestui mantuitor de cultura indoielnica pe spinarea desalata de delatori a Bucovinei noastre de bun simt , Ioan Dragusanu, in vremurile de mare Cantare a Romaniei , angajat ca necalificat la uzina electrica si adus de acasa cu tot cu terfeloagele salecu rondelurile scremute sa lumineze natiunea .
Matale stimabile nu ai de unde sa stii dar cei "vechi" o sa-si aminteasca , vremurile in care se angajau fel de fel de talentati ce nu stiau sa faca nimic si care sub conducerea inteleapta a liderului de sindicat incropeau un program cultural al intreprinderii cu care se iesea la concursul judetean spre a deveni laureati.
In speta de fata motorul cultural cu cilindrii de lemn si care mergea cu doctrina partidului il avea drept tractorist indrumator , un Leustean , sot de activista in comisii judetene , iar sub bagheta sa Electrica avea formatie de rock, instrumente si instalatii de sonorizare , solisti vocali , si chiar poeti cum e cazul de fata. Cei cu cantatul , o mai taiau de vinerea pe la nunti cu tot harasamentul sindicalist , chiar si cu specialistii electronisti dar la poezie era o problema cu emulatia si Dragusanu desi gaza ( prenume real) ,a avut o idee strasnica , a inceput sa compuna fel de fel de ode muncitoresti si de bucurie a vietii proletare , pe care le punea in semnatura a o gramada de electricieni de la centerul de exploatare suceava de a imputit paginaile culturale ale presei sucevene de la acea vreme , pret de vre-un an aproape. Devenise un fel de poet nepereche in intreprindere , ce in permanenta avea sub o agenda si o fata patrata populata cu acnee ce cauta in stanga si in dreapta acordarea atentiei importantei personale.
Iaca stimabile cu ce m-ai enervat , daca nu scriai nimic , capsula asta a timpului ce o detineam in memorie ar fi stat acolo si nu doream sa mi-o activez , pentru ca marlania , prostul gust, amatorismul ieftin , abuzul si arbitrariul au facut mult rau atunci si amintirile de acest gen nu imi fac bine.
Densitatea de diletanti si sarlatani ce jongleaza cu maxime filozofice si inginerii financiare de tepuit banii statului sa stii ca erau si atunci dar erau mult mai putini si de mica anvergura pentru ca de te credeai mai batos decat trebuia , veneau baietii si imediat te lasau fara bile , scurt iar de furat nu prea era decat fier beton, mai cativa lei de diurna , mai o smecherie cu o repartitie de butelie , mai un carnat sau o fleica scose din abator in sutien, mai un trening sau un serviciu de cutite facut din supape inox.....
Aia e stimabile cu copilaria culturala a bulumacilor in care se impotmoleste bunul simt si cultura pana la urma , in cazul de fata si nu numai , daca vorbim de cultura , iar daca vorbim de politica schema nu se schimba , ci numai mijloacele si ustensilele de operare a indivizilor ingeniosi in a-si face rostul pe seama ingaduintei majoritatii de bun simt.
Trimiteți un comentariu