20 feb. 2014

Traieste si simte transcedental romaneste

Ieri trecand pe langa televizor, ca de stat si de urmarit e imposibil din cauza nervilor deoarece , casa mea impreuna cu cartierul meu ,impreuna cu orasul meu , impreuna cu judetul meu , impreuna cu tara mea , sunt asezate pe o placa total gresita in ceea ce priveste solutia aleasa din punctul de vedere al fengsuiului , mi-a zgariat pergamentul timpanului, timbrul sonor al unui crainic molcom ca un ardelean ce spunea " un cioban a vazut un caine cu un picior de om in gura". Mai sa fie zic ....si fulgerator imi trece prin cap ideea de face un efort de va scrie despre asta pana m-oi muta . Sa va relatez pe larg: Undeva pe terenul de pasunat al Mioritei , ciobanul moldovean ce inchega casul si-si taia unghiile la picioare..striga din stana la cel vrancean , sa mearga sa vada de ce latra cainii pe la ocoale. Ciobanul vrancean scarpinandu-se la ceafa isi puse palma streasina la clopul subdimensionat si striga la cel ungurean : baaaa !!!! e acolo-n vale un caine cu un picior de om in gura ... e al tau ? , la care ungureanul ii raspunde rar : no !!! , nu ! nu e al meu ca eu nu port gumari ca-mi miros picioarele, si isi vazu de ale lui. Ati inteles ? ce sens adanc are un asemenea moment al transhumantei ancestral-telurice si cvasi diogenice in ontologia nitzcheniana a ondulatorului pur nihilist si purgantoric determinat romanesc ??? Cata identitate culturala si cata distinctie etimologica de continut si sensuri onirice pure ne definesc si ne individualizeaza pe pajistile alpine , sub fibra de matase a blanii stramosii si stramoasele miorice!!! ?? (Nota bene ... am eu o teorie a mea nihilista si o nemultumire cu mosii ci cu moasele acestea, ca ei trebuiau sa fie mai vigilenti cu pestelca si ele puericulural mai selective , nu sa se lase pe seama lui Darvin ca uite cum , catinel cu genomul o luam in jos si acusi o dam de-a dura). Sunt sensuri grele ce-mi apasa raspunderea de roman care-si traieste mandria cu semenii lui si cu contemporanietatea europeana si mondiala . Cata determinare si cata afectiune ne inconjoara si se inconjoara romanul. Asemenea ganduri ma duc la o emisiune culturala a lui Lese despre respectul romanilor fata de morti , care nu se regaseste niciunde in lume , ca fata de cei vii nici atat. Cata religiozitate si cata smerenie trebuie sa ai si prin cate perelinaje trebuie sa treci astfel ca sa-ti poti recunoaste semenul precum baciul ungurean, si cat de obisnuit e tratat evenimentul mortii ca sa mirosi a mort inca de cand esti viu !!!!. S-au scris tomuri intregi despre incarcatura de continut in sensuri a traditiilor noastre mioritice , care cum vedeti se regenereaza permanent prin evenimente si povesti de viata reala dar si prin viul grai al relatarilor , iar demersul meu e un umil aport la asta. Aceasea sunt cheile secrete de citire si intelegere a specificului romanesc pe care strainii nu le posedeaza si de aceea nu ne inteleg cand vin la noi si ne clameaza si ne ocarasc peste tot in lume cand mergem noi la ei. Aici la noi e un vortex , cum spun astronautii antici de trecere in spatii inalt definite de frecvente si niveluri multidimensionale si tocmai de aceea este foarte importanta tehnica fengsuiului in momentul in care iti alegi arealul vital al lumii tale prezente . Fengsuiul este stiinta de a te conduce instinctiv in a alege locul in care iti faci adapostul (locuinta) si iti asiguri mijloacele de subzistenta (din chinezescul "FENG" a alege si "SUIUL" cel ce ne conduce).
Trimiteți un comentariu