29 sept. 2013

Statul la televizor te face sa visezi in parabole.

Nu e nici o indoiala ca imobilizarea din fata televizorului , dar si anumite teme prezentate in emisiunile televizate , sunt clar toxic daunatoare individului si cu atat mai mult celui cu dependenta. Unui asemenea efect cred ca am fost supus personal  , deoarece subconstientul meu a continuat sa prelucreze ceea ce massmedia tv incerca sa-mi bage in cap pe perioada cand pupilele mele erau lipite de peticul de sticla vicleana.
In una din diminetile trecute , m-am trezit , foarte lucid, motivat parca involuntar spre o judecata analitica si oarecum derutat de un vis hilar dar si hiperrealist in culori tari. Se spune ca de obicei visele sant proiectate in imaginatia noastra in alb/negru  si uneori cu nuante de gri iar privilegiul sa fie in culori este dat de gradul de imaginatie sau de taria stimulului ce a generat visul.
 Ca visele sunt o desfasurare intr-o logica ciudata a numerelor mari sau mai bine zis a ierarhiei gradului de impact a amintirilor proaspete cred ca este de asemenea un adevar ...si nu cred in predictibilitati bazate pe aceste proiectii .
Tocmai din aceasta cauza cred ca starea mea psihica era un rezultat al informatiilor ingerate  de mine in perioada imediat anterioara fie din socializarile mele fie din emisiunile tv cum spuneam , ca de citit carti nu a fost cazul.
In visul meu se facea ca aveam in fata ochilor o panorama , oarecum aeriana dar si de la nivelul solului a unui cartier , nelocalizat anume in care pe fiecare strada erau locuinte delimitate cu garduri mate , de culoare maro , ceva similar cu tabla Lindab, in fiecare curte era cate un copac verde cu coroana bogata.
 In toata aceasta uniformitate de casute ce aduceau cu cele desenate in cartile de povesti , cam cum le desenam cand eram mici , o singura casa  nu avea copacul ei deoarece  ea avea umbra de la un copac neingradit de dincolo de o intersectie , care avea toate crengile taiate cu exceptia uneia lasata sa creasca uriasa si dirijata sa faca umbra peste drum.
 In vis spiritul meu critic era activ deoarece eram foarte suparat ca pentru  acel copac de pe un domeniu al nimanui , sau cum s-ar spune public,de toaleta lui se ocupau niste indivizi cu niste masinarii ciudate pentru ca in intersectia respectiva erau frunze peste tot , iar eu ma consideram neindreptatit ca individul ala fara copac primeste umbra pentru care muncesc altii. 
Cu toata sinceritatea spun ca ce va scriu e relatarea reala a unui vis si nu o "aducere la subiect" de dragul unei postari, si spun cu toata convingerea ca cu cat avem ziua psihicul ocupat in stres, cu atat pe perioada de repaos de somn , subconstientul nostru macina la rece informatiile cu care suntem astfel bombardati , incercand sa puna o logica pe un  intreg foarte eterogen  ca si continut.
Sa fiu mai explicit:
-cotidian  pe media aproape similar pe toate posturile sau emisiunile prezentate  au  fost relatari avand drept caracteristici esentiale: dificultatea individului simblu, obisnuit de a rezista crizei materiale si morale (vezi mitinguri , manifestatii, reclamatii, relatari in domeniu...) dar si reportaje despre jungla si caravana hotiilor unde se  folosesc in scop propriu  statul, legile si sistemul politic  , in detrimentul platitorului cinstit de taxe.
Deci ca sa conchid circular repet ce am spus in titlu ca "Statul la televizor te face sa visezi in parabole" , sau poate "Statul (de ) la televizor te face sa visezi parabole care sunt de fapt vise moarte"
Trimiteți un comentariu